De când ai plecat de pe Planeta mea albastră
Spre alte galaxii, ce-ți străluceau feeric,
Distanța dintre sufletele noastre,o socot,
Nu-n ani lumină, ci-n ani de întuneric.

Si-mi pare că-nzecit m-apasă cerul
Deși eram stancă sub furtunile de vară
Nedezlegat e și acum misterul,
Ai fost iubirea mea,ai fost dulce povară.