spălarea morților

uitarea numelor

3ara era lozul câștigător

îmi amintesc cada plină de sticle goale
etichetele atât de lesne de râcâit cu puțină apă caldă și săpun
fericirea ulterioară vânzării
la atingerea mărunțișului destinat altui alcool
niciodată mai bun

într-o noapte mă voi trezi și voi continua să visez
cât timp nu deschizi ochii nimic nu a trecut
voi fi legistul autoinvestigându-se
fluierând în oase ca și cum ai sufla în conținutul absent
oarecum admirativ
oarecum a pagubă

mă așez scârbit pe wc
pescuiesc una cu două degete și citesc conținutul de pe verso
„maturat din fructe culese după căderea brumei;
umple sufletul și amplifică imaginația”
îmi spun că nu mi-aș dori ca autorul acestor rânduri să îmi fie rudă
în orice caz aș urî să primesc vreodată felicitări de la un astfel de om

se apropie Crăciunul – de fapt
reclamele încep de toamna astfel încât
festivismul în câteva zile devine strident bleg ineficient
singura care îmi reține atenția la tv este o știre
norii acoperă bucureștiul de 28 de zile –
plouă de 3 zile neîntrerupt iar eu am sentimentul că nu
am văzut niciodată soarele

reculege-te legistule! mai e timp
astăzi există nonstopuri
la capătul celălalt al oaselor prin care privești se disting doi copii
înotul lor e simplu pragmatic dătător de speranțe
chiar dacă într-o zi vei uita cum îi cheamă și
lumea va fi insuportabil de rece