Și în adîncul ambelor orbite
Eu chipul ți l-am ferecat pe veci

privirea ta despoaie și sfâșie furtuna
sorbim destinul cu pasul sigur o împietrise-n cântec
noaptea muiată în albul de lacrimi
înfășurată în hohote de vise
umblam desculță
eram departe - amintire

Eu te-am găsit - femeie și vioară -
În lumea unei dragoste târzii.

știința pământului împrăștiată în izvoare
te invită de cu seară la gesturi simple
modelate în sfere
îngenunchind cuvinte
le dai chipuri la voia-ntâmplării
e plăcut să fii pe jumătate orb

Și ți-am cioplit din lemn asemănare,
Și umeri ți-am făcut,
Și glas ți-am dat,

ademenită să mă simt de tainele ascunse
de cerul ce ne umple de lumină
noaptea mi te-am legat adânc în suflet

eu mă tu
tu niciodată eu

vom sfârși prin a ne iubi