agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Que faisons-nous de l’amour qui reste ? ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-03-07 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
În parcul dintre blocuri unde speranța este capătul orei nenăscute
o pânză de fluturi se miră să mă vădă încă acolo într-un coș de lumină sub strașina ei fiind plecată de mult în lume. De atunci, culeg o lacrimă dintr-un ochi neinventat este lacrima celui care-mi contabilizează propria înfierare, propria lașitate un trandafir cu biserici albe, cu oglinzi ce-și deschid necunoscutul spre adâncimile lui. Liniște gândul încă-mi fredonează și scrie cuvintele ce nu i le-am spus orga și acum mai caută răspunsuri pentru un copil proaspăt ridicat din Beethoven pentru a fi pus în calendar iar ea când va pune degetul să-l vadă. Ciudat mai este timpul de femeie.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité