Mă-mbată florile de mai
Cu-a lor miresme parfumate
Iar sufletul îmi zice: hai!
Du-te să le miroși pe toate!

Ai stat destul în lâncezeală
S-aștepți parfum de liliac
Care te scoală de pe boală
Fiindcă-i al sufletului leac

Mergi, i-ați speranța de iubire
Să devii robul pasiunii
Și pentr-un strop de fericire
Să dai toată-averea lumii!

Pentru că ăsta-i sensul vieții
Cu flori, cu dragoste, cu rouă
Pe care ni-l dorim cu toții
Și când ne ninge și ne plouă

De-aceea florile de mai
Ca flori ale tămăduirii
ÃŽn universul meu de Rai
Mă cheamă-n lumea fericirii