Numele
devine alb în întuneric
își arogă dreptul deplin la imanență
el ne poartă
genealogia și filiațiile
din trecut în viitor
iar când este apelat
răspunde cu strigătul neputinței
doar ființa
căci sufletul are alt nume
botezat în apa sensibilității
și este hrănit
cu conserva grețoasă a nopților
și cu prăjitura savuroasă
a luminii

Există o ierarhie a numelor
sus, se află blazonul intelectualilor
ce acordă o atenție uriașă
defrișării cunoașterii de jungla instinctelor și impulsurilor
iridescenței rațiunii
conexiunilor cuvintelor
și mimetismului sufletului
jos ființează vulgul
ce are atașat ca o umbră
miriade nume
fără de care ar fi un nimeni
colecționând stele de tinichea
cu care-și decorează numele.

***

Am amanetat
cuvintele seci, stoarse de sensuri, amorfe, terne
și mi-am construit
un compendiu de cuvinte
care fac incizii
în corpul poemului
pentru a ieși superficialul, cabotinul și platitudinea
și a înnobila profunzimea
făurind o zonă
în care păsările migratoare
închiriază zborul celor aleși

Am amanetat
haosul în care crește ignoranța
însă mai întâi
i-am făcut din energie
un motoraș
i-am lipit foițe metalice
și i-am dat forma unei jucării
ambalate frumos
copilul care a achiziționat-o
a dezmembrat-o
și haosul a țâșnit cu viteză în sus
și s-a zdrobit de tavan.