Când aerul tău de estet
dă pe-afară,
vine o broască râioasă
și-ți zice:
„Tu pentru cine cânți,
fraiere?
Părul iubitei tale
mătură de mult alte podele,
pe când orăcăiala mea
are ecou.”

Nu-i răspunzi.
Te retragi în peștera ta,
unde ecoul se păstrează
pentru alte vremuri.

Câtă vreme n-ai obosit,
ai răgaz
pentru un alt început.