ciudat, obișnuiam lectura sufletului tău
acum mă-ta a pus cifru pe cartea vieții tale
ca pe-o feciorie în centură de castitate
nu te mai recunosc mai ești a mea mă-ntreb
expertiza certifică visarea
unui extra-ordinar ținut ținut sub cheie
miezul tău să fie o enigmă
a căzătoarelor corole imaginate subțire
în mistere de Blaga
ce răvășesc în mine vlaga de a cădea
odată cu roua minunată-n grădină
în imaginar sunt umbre taciturne de ondină
ciudat, obișnuiam căderea în ale tale mațe
și orice-ar spune mă-ta, ești femeie