detașat
rar am de-a face

de-mi vine iubita
nu-i politicos pe jos
așa că
luntre și punte mă fac
încropesc un pat dublu
improvizat
scaune nu rămân

mâncarea frugală-i servită
pe poalele ospitaliere

îndoite-s brâurile

amestecate-s felurile între ele

de sub dușumele ies furnici
să ne adune firimiturile

își fac treaba bine
ori de câte ori am de-a face
cu asemenea ocazii

dacii iubeau nebunește
soțiile îmbrobodite bine
în cuvinte îmbujorate
de vinuri roșii autohtone

n-aveau teamă de gândacii
unii fricoși de lumină
ce mișunau ca și astăzi

nici mie nu mi-e teamă de ei
de gândaci însă nu știu
cum să mă apăr de insistența
țânțarilor

timpul
rezolvă totul în
modul său impersonal