un pic până să-ajung

mă opresc la o răscruce
imaginată de un gând aiurea
venit din trecutul petrecut
pe același drum scurtătură
către sătuleț

am ajuns
imaginar

e casa pustie
în ea-i rămasă doar jalea
nu știe să deretice

e de plâns

revin
nu vreau să mă las copleșit
de amintiri neordonate

năduf mare în cuptor
nu mișc un pai
transpir de parcă
aÈ™ alerga
ca(v)Alin

am să ies
încet-încet
melcește
cu patul pliant
cu nevastă-sa salteaua
pe terasa care mă așteaptă
cum mă aștepta cândva
Terez(îc)a

le pregătesc
să-mi odihnească membrele
când o să mă așez
pentru somn

după cafeaua cinei
iar o să bat câmpiile vaste
neexplorate dintre stele

ca într-un preludiu pe clapele pianului
mai întâi îmi petrec degetele
pe buzele florilor
de sulfină

aplauzele neauzite
răspândesc parfumul specific
așa cum fac adierile primă-văratice

mi-ajunge fericirea
pe seara aceasta

un vis mai vechi
s-a împlinit în visul
de ieri-noapte

zâna
cea mai bună
s-a aplecat spre mine
nu-mi venea să cred
că ar fi vrut
cu adevărat

în șoaptă
mă săruți sau nu

m-am topit
ca smoala