Te iert în fiecare duminică,
înainte să bată clopotele.

Scormonesc după cuvintele,
puse deoparte,
pentru zile de sărbătoare
și ți le arunc în față,
ca într-o mobilizare festivă,
de adunare a deșeurilor.

Le asculți și nu spui nimic,
nici măcar că fac risipă,
dar la capătul zilei,
pui mereu două puncte.