Priveam păsări negre zburând spre nord
Se spune că dacă vezi două stoluri de corbi într-o zi
Ți se apropie sfârșitul
Oricum viața-mi pare o suită de tristeți
Ca-n lirica lui Bacovia.
N-am vrut să fiu ultimul simbolist
Așa cum nici Iisus nu și-a dorit
Să se sacrifice pentru păcatele tale
Dar toate lucrurile se întâmplă cu un motiv
Căci misterioase sunt căile Somnului
Care mă transpun în felurite vise
Toate terminându-se apoteotic cu mine murind
Oare și păsările merg în nord să moară?