În amintire încă mai plouă
ploaie de vară, ca un potop;
pe străzi, râuri-râuri, apa se revarsă
spălând regretele de ieri,
tristețile nevindecate la timp.

Tu – înveșmântat în negru,
coborând din mașina ta neagră,
eu – cine mai știe în ce culori
visând fără culoare, fără speranță,
mirându-mă – a câta oară?
de tine, de parcă te-aș vedea
prima dată.

În gânduri încă mai plouă, ploaie de vară,
pe ostrovu-acesta vântul smulge amintirile
din rădăcină.