deasupra doar nori

numele îmi ține loc de viață am scris asta din prima
și aerul loc de dat cu pumnul
în șanțul dintre anotimpuri
zace bețivul din mine vomită
și te iubește carnea lui amorțită
se-ntinde în iarbă trecătorii o scuipă
tu aruncă o mână în beznă
îți vor putrezi unghiile și totuși nicio cometă
nesfârșirea e tot mai aproape
bețivul din mine visează pături groase
iar eu cânt în tramvai cum mă știi
îmi car numele pe ascuns și fulgeră
în mijlocul toamnei
dacă aș vinde tot fierul în care m-am clătinat
te-aș putea îmbraca în rugină auzi?
în regină ar zice sprijinindu-se de gard
dar e bine încă vorbim ne atingem
și o singură inimă ne amestecă sângele fără să se taie
deasupra doar nori