agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Que faisons-nous de l’amour qui reste ? ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-10-04 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Oamenii se trezesc la prima oră a dimineții, privesc pe geamuri, aprind țigări
Dispar pentru câteva momente în alte camere, universuri ori vieți paralele Revin îmbrăcați în alte haine sau în alte lumini, privesc spre cer sau spre pământ De la înălțimea propriilor gânduri la ora aceea când e greu de hotărât de care parte sunt Vis-à -vis de această realitate îmi îndepărtez pielea de om lăsând loc celei de animal Ajung în stradă, patiserii, bănci, case de amanet, farmacii, umbrele rupte Poezia e un izvor artezian, un capăt de cale ferată, chiar un București după ploaie În mod consecvent scot aceast lichid din mine ca atunci când eram mică și-i scoteam Bunicii o găleata cu apă la prima oră a dimineții, oamenii se trezesc, își potrivesc Ceasurile, organele de simț, poezia rămâne închisă între pereți ca un deținut În propria piele, poezia își schimbă sexul în funcție de bucurii sau tristeți E 5.36, închide-mi ochii, închide-mi ochii, acesta e orașul meu
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité