Tu erai bizar-senină,
Un surâs aveai, ocult.
În cețoasa ta lumina
Pe Hristos l-am priceput.
Printre foștii nori, în zare,
Siderale flăcări ard.
Mult mai dulce-i legănarea
Valului lor de smarald.
Cu duioasa-ți mângâiere
Eu în vise mă cufund,
Însă semnul primăverii
Pare-un basm de necrezut.

8 februarie 1902

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''