Îngăduie-mi, frumoasa mea,
Măcar în poezie,
Să fiu al tău, și tu a mea,
Cum nu ai fost cu nimenea
Și nimeni n'a să știe!

Și lasă-mă să strâng la piept
Ființa ta plăpândă,
Și pleoapele să le închid,
C'o sărutare blândă!

Mai lasă-mă cu un sărut,
Să iți alin suspinul,
Să sorb sărutul cu nesaț
Cum sorb din străchini, vinul!


Mă'mbăt de'amorul tău, și pun,
Dorințele in versuri.
Nu-mi pasă cine va citi!
Doar tu, vei înțelege!