Cresc case mute-n neștire,
Dar privește-n urmă acum:
Unde-a fost o albă clădire,
Vedea-vei un negru fum.

Lucrurile locul lor și-l lasă
Și urcând spre cer le văd.
Tu, Orfeu, ți-ai pierdut mireasa -
Cin' ți-a spus: ''Privește-ndărăt...''?

ÃŽmi voi pune-n cap albul giulgiu,
Voi țipa, în valuri sărind,
Și trup în apă va plânge
Floarea albă de râu, plutind.

5 noiembrie 1902

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''