În omul mergător pe drum de Iesle
Răzbate Adevărul lin Minciuna
Iar când nu-i soare ori umbrită-i luna
Va ști decide prin aceste Bezne.

În traiul lui ceasornicul întruna
Clipita-i leagă de vasale glezne
Ci doar în trup coboară Timpul lesne,
De-amar o cupă după încă una.

În suflet i se fac tăceri de taină
Și cară vieții morți ca un asin,
În ochiul minții amintiri se caină.

De iele-n călimară îl dețin
O clipă, două, e o falsă haină
Dar cât un veac îl pradă, asasin.