agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Petite valse gitane ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-02-16 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
da, poate erau norii sau gâfâitul nopții strangulate,
ceva din timpul meu închis ermetic până la o nouă desprimăvarare în palma albastră și deschisă venind din ego-ul celuilalt cer sau poate se mișca pământul să înghită deprimată câmpia, prăbușită în ea asemenea unei femei intempestiv îmbătrânite, părăsită în plină nuntă, adjudecată voii întâmplării sau, da, poate că erau chiar munții ajungându-ne umbrele posace și crescându-le în piscuri ca pe rude de sânge, ca pe frații de cruce proiectându-ne ofurile prin fereastre descuiate în pieptul păsării ostenite, poposită să reînvie într-o dimineată de vară albă și curată mama îi văzuse și mi-a spus nu am crezut-o așa de adâncită eram în pământ și în mine mama, desigur, îi văzuse în mod cert erau munții așa cum în mod cert mama murea numai eu nu credeam îmbâcsită în anestezica mea voință oarbă de a fi doar eu, doar eu... înrăită să mai prind încă o oră și încă una și încă una... mă sustrăgeam realității egoistă, puerilă, ineficientă și departe cât de vie sunt azi?!!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité