Suflă vântul cu putere
clopotul unei bariere,
iernii ridicându-i osanale
lungi și asurzitoare.
Nouri negri se adună
munților făcând cunună.
Frunzele șoptesc îngrozite
mii de rugăciuni fojnite.
Apa în fântână se albește,
strânge o găleată ca-ntr-un clește.
Zeci de păsări zgribulite,
de-a vântului putere, cad izbite.
Urlă lupii, urlă în haită,...
iarna e la poartă.