agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Que faisons-nous de l’amour qui reste ? ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-03-07 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Prima dată au fost aripile, apoi îngerii.
Mă simt atât de uscat în acest deșert... Că am crăpat într-un strănut al spiritului Captiv În Orașul Nopții, Unde luminile sunt așteptate să se aprindă din moment în moment. Și nu se aprind niciodată. Iar oamenii tăgăduiesc existența semenilor Pe care i-ar vrea, dar nu-i caută, De frică să nu se spargă la contactul vizual. Învăluit de panta rhei Devin Sărutul de adio. Când lacrimile udă huma primăverii Tu urci - Pururea tânără - În sălașul cu vise. Să-ți găsești perechea. Și noi, îngenunchiați, cu barbia în piept și brațele cuprinzând linia orizontului Repetăm obsesiv aceeași întrebare însângerată: Eli, Eli, lama sabachthani?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité