câteodată părul, vocea
unei amintiri
și nici nu vreau
pe tâmplă când o văd
să plâng.
vorbește neștire
de ce te aprinzi în privire
și în flori de tăcere
ziua de dimineață.
o ancoră alintă,
se știe
iubită
blondo, fotogenico
zâmbăreață
pe chef de viață