mă opresc lângă o galerie
chipuri claustrofobe în portrete
și un pictor care îngroașă ultimele linii veșnice
puțin mai încolo un cerșetor ateu scuipă niște cuvinte biblice
o balerină în scaun cu rotile este împinsă de cineva pe trecerea de pietoni
traficul oprit
un mort plimbat cu mașina și o mulțime de oameni în spate care stau la rând
pare că și-a spălat toate fricile și le-a pus la uscat pe linia întreruptă dintre tâmplele lor
o lumânare se topește foarte, foarte repede
un cupidon sadomasochist trimite săgeți în corpurile din restaurantul de peste drum
două siameze scot capetele pe geamul spitalului și se uită în direcții opuse
la geamul următor o mamă își mângâie pruncul prin peretele abdomenului
alta și-l poartă mort în inimă
un om se izbește de mine și tresare ca și cum ar fi mers dormind
un copil suflă într-un balon spart
mimul de lângă zbiară, la fel ca leprosul ce s-a pierdut în labirintul cu oglinzi


ajung într-o pădure deasă
multe sălcii se lasă în genunghi pe malul râului
îmi fac trupul barcă
valurile sub mine își țin ochii închiși, speriate
prin carnea mea umblă nevăzut sfârșitul bolnav
și spiritul unei păsări uriașe se apropie și ciugule pielița sufletului
mă uit spre cer și văd
luna, ultimul felinar