Între zenit și nadir se întinde verticalitatea,
În omul bun conduce calitatea,
În omul rău defectul dă continue petreceri,
Sensul interzis accidentează viața pe pietonale treceri.

În omul bun conduce calitatea
Ce desfide nimicnicia, deșertăciunea și nulitatea,
Calitatea își crește pozitivul absorbind vocația,
În infinitul luminii își vrea locația.

În omul rău defectul dă continue petreceri,
Își cultivă tumultul disonant pliat peste suave tăceri,
Atrage ca un magnet crase plăceri,
Omul rău râde sardonic atunci când suferi.

Sensul interzis accidentează viața pe pietonale treceri,
O emoție diformă ce circulă pe contrasens ai vrea să seceri,
Optim ar fi să pui în locul ei o viziune
Care oferă o perspectivă largă, iluminând clarviziune.

Sensul interzis accidentează viața pe pietonale treceri,
În omul rău defectul dă continue petreceri,
În omul bun conduce calitatea,
Între zenit și nadir se întinde verticalitatea.