Încă un amurg cu cer răsturnat

bat pe umărul tău și te trag
prin încăpere spre masa lungă
te-ngenunchez în fața
cartofilor purpurii
cu derapaje de rosmarin și
vânat în sosuri fine

cu paharul de vin te reînfloresc
apoi te-nvârt în golul glorios
modelându-te
până ce noii zori
ajung în fereastră