nu pot să lupt cu ziua mohorâtă
e ceață densă în întreaga zare
și nostalgia mea din suflet izvorâtă
umblă prin trup mistuitoare.

la fereastră vin turturele și vrăbii
le hrănesc cu fărâme de pâine
se luptă și ele cu a gerului săbii
dar nu-și părăsec glia pentru țări strâine.

nu pot să fac nimic decât s-aștept
zilele însorite și cu seninătate
vorbesc cu îngerul meu înțelept
și scap de teama de singurătate.

spune că iarna-i scrisă în legile vieții
ne predă orgolioasă o seamă de lecții.