Eram cuprins în adorare,
Și te priveam, precum o floare
În palma mea:
Nu îndrazneam
Să spun ceva, să fac ceva...

Dar a venit un om puternic,
Și te-a văzut, și i-ai plăcut!
N-a stat pe gânduri, ci îndată
din palma mea, floarea a rupt!

Acum, când s-a pierdut misterul,
Și când din firavul amor,
A mai rămas doar amintirea
Eu tac și scriu, și-ador un dor...