m-așteaptă un om de zăpadă în cer
făcut din fulgii vieților mele trecute
în viața asta ars de cuvânt
cărbune fiind
să-i fiu ochi să-i fiu gură

după o eternitate în frig
când s-o trezi dumnezeu din somnul de după facere
se va minuna ca un copil văzându-mă
și-mi va pune mâna pe creștet

mă voi topi curgând iar în lume
pornind ciclurile vieților viitoare
pân-oi ajunge dragoste mare
din care să mă nasc iar cărbune
cuvânt...