Și dacă, fără
frică
te-aș părăsi
în noapte,
oare te-ai întreba
de-am fost
prea bună sau
doar eu?
Undeva,
în lume,
bate fără mine
o frunză
și între gândurile ei.
stă verde,
copacul din mine.
Înghiți în sec,
ca și când pe lângă tine
ar fi numai ape,
iar tu, cel cu
gâtlejul uscat
n-ai mai avea gură.