Cei
care nu fac
în viață
nicio eroare
privesc existența
prin caleidoscopul
adevărurilor
din care au
făcut
paradigmă
aplicată realității
percepută
de o conștiință
epurată
de erorile
ce o obnubilează

Fără nicio eroare
viața lor
pare desăvârșită
lipsită de imperfecțiune
până când
produc o eroare
aceasta are efectul
unei calamități
ce le dezmembrează structura
construită cu migală
numai din adevăruri.


***
Când
frustrarea
caută
să se manifeste
luând
ipostaza indignării
o închid
în voința
ce transfigurează
și sublimează
actele trăirii
căci voința
face din ambiție
o preeminență
depășind din punct de vedere
calitativ
avântul
ale cărui rafale
se sting
în dezabuzare
căci frustrarea
este o slăbiciune
chiar dacă uneori
se bazează pe adevăr
și dacă nu o putem controla
ne poate arunca
în inferioritatea
sterilă și frigidă
la evoluția
ce este de natură superioară.