parodiez tristețea ca să mai zâmbesc
vreau să ajung la pronie cerească
în valuri de iubire sufletu-mi limpezesc
lumini de la sfinți să mă locuiască.

ziua stau pe gânduri noaptea stau pe vise
ca o pasăre cloșcă în cuib supersonic
adesea zbor spre ceruri larg deschise
să scap de canoane de frecușul demonic.

stau la taifas cu stele însuflețesc cuvinte
să am revelații, străluciri de argint
se coboară în suflet în inimă în minte
să nu mă rătăcesc nicicând în labirint.

vreau să descopăr drumul ce duce înainte
liberă ca vântul cu codrii să m-alint.