în templul codrului de jertfă-s pașii
piereai în zări de munți, halucinante
pe unde cresc a cerurilor plante
și-și fac sălaș acolo uriașii.

alergi cu-amar pe-a vieții tale pante
te-au cotropit visărilor vrăjmașii;
din viitor rotesc uimiri urmașii
cu miez ce-n cruci s-au nenăscut, andante.

îți beau suflarea să îmbăt sărutul
excursionist prin aer înflorit
și prin livezi cu Mere cu cerutul.

în sânge ții al slovei colorit
și dai cerneala ta, în foi tributul
mai mult decât vreodată ți-ai dorit.