când nu o să mai scriu nici n-o să mai trăiesc
nu o să mai visez o lume cu trăiri superbe
dar azi pe file setoase litere se nuntesc
în cununi de lumină se rotunjesc verbe.

știu doar ca poezia este un mod de viață
care mă fericește mă ridică pe culmi
mă simt precum un munte puternică semeață
în gândurile mele astăzi freamătă ulmi.

pe tâmplele mândre susură izvoare
și soarele-mi vorbește în dulcele grai
cuvinte de iubire au magică savoare
întreg timpul îmi pare pogorât din rai.

pe-un cer cu curcubeie slovele prind culoare
harici poeții se adună pe un picior de plai.