atât de departe e zborul
nori cenușii mă învăluie
aripi ude
până la oase
m-a pătruns acest
frig de mormânt

ascunde-mă în căldura unei lumânări
luminează-mă cu
un șirag de rozariu
umple-mi cerul
cu cântece gregoriene

ori încălzește-mă cu o cană de vin fiert
să-mi aburească toamnele în primăveri și
zilele de doliu în mese festive în timp ce
se lasă noaptea polară

să știi că am avut
o mamă mai bună și mai frumoasă decât
toate mamele