Ca-n visul de ieri
încă te simt,
pot încă să te alint .

Azi norii sunt violet
chem curcubeul să-i spargă
să-mi scald năzuința
în ploaia de vară cernută-n răstimp.

Ești atât de aproape
între noi
paravan alb,
păianjenul temerar
brodează pănză din fir de mătase.


Ochii tăi șterși
încă mai caută în dioptrii
catargul speranței pierdut.

Încă respiri,
fereastra-i deschisă,
triluri răzbat în odaie
când soarele blând își trimite sărutul
peste flori de salcâm .

De ce nu te-apleci
mireasma sa îi cuprinzi?

Încă respiri
și
este de-ajuns.

24-05-2012