locașul de tragere-i rotund policrom
șoseaua-i burdușită cu plâns de petrol
în flacără bat vânturi reci din Șeol
și-n zori de zi orele fac baie în crom

nu-ți fie teamă să-ți arunci sângele
ca pe un disc peste copastia venelor
când inima nu-și mai contemplă sinele
în sensuri din oglinda cuvintelor

mișcarea fără sfârșit se naște-n sărut
și-nalță un strigăt prelung către cer
aud pașii tăi într-un tunet stingher
ca-n flori un clopot de nou început

pe umerii muntelui incendiat
renaște Isus Cel la Tatăl chemat