Vorbește-mi despre țara mea
Al meu țăran cu mâini crăpate,
Vorbește-mi doar pe limba ta
Căci astăzi încă se mai poate.
Hai spune-mi cum îi fruntea ta,
Cum ninge astazi peste umeri
Și vremea cât este de rea,
Căci norii se cobor în scrieri.
Arată-mi cum e lemnul brut
Dac-a rămas ceva din el
Și cum pădurea s-a cernut
Sub verdele-i cel infidel.
Căci bolovanii-s toți trufași
Peste coline călătoare
Și toți zâmbesc lângă borfași
Ce strâng și colbul din picioare.
Hai povestește cum a fost
Acum vreo 910 ani,
Căci știm: țăranul nu e prost
Și nu se-nclină pentru bani.
El are doar o țară-n piept
Și sânge drept îi curge-n vene,
Iară natura-l ține drept
Pe valurile vremii terne.
Hai povestește-al meu țăran
Că timpul nu te-a înclinat,
Când arendași strigau în van
Și scos-ai fost pentru mezat.
Frumoasă este țara ta
Cu frunzele purtate-n vânt
Pe sub comete fără stea
Ce nu ajung peste pământ.
Acum, la ceasul deșteptării
Îndeamnă-mi gândul către cer
Să pot, să trec ziua tăcerii
Și să renasc din auster...

...09 noiembrie 2017