Un puiuc în cuibușor,
Suflă, suflă-n pumnișor,
Că deși e primăvară,
Degetele-i înghețară.

Bate vântul, pic! și-un nor.
Sus, pe stâlp, bătrân cocor,
Stă plioștit. Uf, vremea rea
Parcă iar l-ar alunga.

Pe sub zarzăr, în ilic,
Fir de iarbă, mic, peltic,
Dârdâie, îi curge nasul,
Da și frații îi țin pasul.

”Vreau în sol, că tare-i frig,
Să mă strâng, să stau covrig,
Să îmi fie cald și bine,
Că afară nu-i de mine!”

Lângă vatră, ghemotoc,
Bursucelul, un motoc,
A făcut focul la sobă,
Și sorbește din bol, ciorbă.

”Tiii! ce vreme... spune el,
Să-mi pun ghete, cojocel...
Dochia e cam neghioabă,
Văd că s-a pus iar pe treabă!”

Dochie ești cam avară,
Ce cauți în primăvară?