Draga mea Melancolie
Trecu' timpul rapid insasi
Sunt atras de nopti,neant,de liniste
Si scriu ultimele cuvinte apasat de scanduri

Privesc neclar prin mintea pictata cu sange
Nu stiu, ma apropii de granita ce desparte orizonturi
Spatele intins imi sta pe iarba intre stele
Luptandu-ma prin taramuri intunecate cu forte malefice

Consumat de amnezii vizuale sa dispar
Constiinta translucida a chipului meu morbid
Imi sugereaza gandul ca sa ma ucid,am pierdut totul
Inot in putrefactie,impart inspiratie ca dezgust,amar
Si stiu ca visez dar totul pare atat de lucid

Sunt spiritul cu care am unica relatie
Sunt mandrul alungat de propia-mi admiratie
Dezgrop comoara din memoriile aflate in castelul meu alienat
Firescul meu nu a incetat sa traiasca si ma bucur,indepartat

Pentru memoria mea,memoriile mele
Sunt singur...