Este o împărăție dulce
cu nouă împărătese surori
rumene și aburite
ca sfântul soare.
„Bună ziua, femeie muncită!”
„Bună ziua, copii obosiți, –
zic ele,
trecând hotarul de jar
în carete de-argint, -
am venit să vedem
cum mai trăiți.”
Iar mama stă în genunchi
până când
scoboară printre noi
ultima împărăteasă.

De calde miresme
înconjurată e casa,
ca un neam
de țări prietenoase.

Și sunt simple
cele nouă împărătese –
ca țărancele noastre!
Umblă cu noi la deal,
dorm alături de noi.
O, tu, luminate de taină,
cuptorule de copt –
împărăție a noastră,
și voi, cele nouă pite –
împărătese-ale noastre,
și tu, fumule cald –
suflet
al vetrei părintești,
la cer înălțându-te,
în univers risipindu-te!

Pâine de casă,
Pâine de coasă!