agonia
deutsch

v3
 

agonia.net | Richtlinien | Mission Kontakt | Konto erstellen
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Weitere Texte dieses Autors


Übersetzung dieses Textes
0

 Kommentare der Mitglieder


print e-mail
Leser: 1024 .



Câtă naivitate îți trebuie să te naști pentru singurătate...
gedicht [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
von [schonerScan ]

2020-05-12  | [Text in der Originalsprache: romana]    | 



Nu-mi amintesc de ce plângeam atunci...
plângeam (poate) de frica
de a trăi experiențe închise
sau de frica agitațiilor lăuntrice.

Ți le înșir pe toate ca să mai salvez ceva
din singurătatea asta glacială,
poate se naște ceva din ce moare
în erupția sângeroasă a luminii.

Îți spun cum crește dependența de regret,
că nu ajută la nimic migrarea către lacrimi și zaci
între prăbușire și uitare definitivă de tine însuți.

Zaci în strigăte stinse
până te abandonezi într-un trecut
devenit mai agitat decât prezentul.
Câtă naivitate îți trebuie să te naști pentru singurătate...

Și cu toată tăcerea asta mă clatin din toată
adolescența interioară pentru ceva ce nu mai e.
Te-am iubit până la senzația de sfârșeală
cum te iubesc și acum.

Nu mai știu nimic despre lume, despre mine
cum am devenit irațional până în adâncuri de parcă
am murit într-o pasiune haotică pentru iubire.

Mă laud uneori spunând că mi-e mai bine
spre a nu mă prăbuși
mai jos de încordarea asta crescută
la temperatura absolută a sângelui.

Se întâmplă să rămân treaz în sunetul surd al ploii
o noapte... două... și nu știu cât de departe sunt de lume
sau cât de aproape sunt de disperare.

Câtă intensitate ți-ar trebui să supraviețuiești
în cel mai înalt loc al universului
când lumina se năruie în prăpăstii întunecoase ?

Am plâns până la ruperea timpului de real
când m-am îndrăgostit.
Te sorbeam din toate clipele ca pe o cale a mântuirii,
născut parcă pentru aceste înălțări trăite
în flăcări și sinceritate.

Dar nu puteam dovedi prin câte rugăciuni trecusem
pentru acest imn al sângelui de care te agăți
să nu pierzi nimic din ce te aruncă în neant.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst poezii
poezii
poezii  Suche  Agonia.Net  

Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net

E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!