Am fost ieri să-l văd pentru prima dată.
Era desculț și rece.
Avea acea întunecime a unei săli de teatru
înaintea primului act;
cortina îi fremăta expectativ la tâmple.


Se răsfăța în ecourile pașilor mei dezordonați
și parcă îl auzeam
cum șoptește discret povești încă nescrise,
un cuptor preîncălzit,
pregătit pentru aluatul moale și fraged.


Ca proful meu de mate dintr-a șasea,
era înalt și liniștit.
Îmi repeta cuvintele tărăgănat întocmai,
silabă cu silabă,
și cu acei copaci păzindu-l prin fereastră


a devenit al meu.