diademe de stele mă mângâie cu raze
toamna-i artista sublimă face spectacol
răsună prin romanțe vibrează în fraze
știu azi că fiecare anotimp e un miracol.

sunt ucenicul treaz până noaptea târziu
cu spiritul evlavios îl slăvesc pe Hristos
deasupra mea e cerul sacru străveziu
reperul ideal profund nobil sfătos.

muntele de slove cuprins în lanțul trofic
îmi reprezintă viața ca un memorial
fac din tristețe artă - poemul prolific.

cu muza aproape spirit senzorial
romantismul poetic atentă îl purific
îl afișez în lume ca pe-un pictorial.