când voi ieşi din valea-ntunecată
cu nimbul meu de gânduri străvezii
să vii s-asculţi cum albia secată
spune povestea verbului a fi

o, inima în veci nevindecată
mi-o-nvăluie un nor de nostalgii
ar vrea să cânte şi ar vrea să tacă
şi ar mai vrea să poată-ntineri

albe tăceri - adevărată pace -
în jurul meu ca bruma se aşază
știu că murind de moarte m-aş desface
înaripat în îngerul de pază

dar visul unor ani de-odinioară
mă mai încântă încă mă-nfioară