tu șarpe
când sap îmi spui că sunt vierme
poate
ți-e frică de lama ascuțită a singurătății mele
ruptă de
zgomotul infernal al măștilor tale multicolore
simți pe limbă aerul strigătului meu către cer
dacă încă mă târăsc e pentru că vreau să scot rădăcinile
adâncimilor tale din mine

o Adonai
cum îmi doresc să-ți cânt dar
încă mai sunt vierme atât timp cât fac conversație cu
cel alunecos