Cade umbra timpului pe lan.
Unde-s arăturile de an?
Grâul crește des cu spic crestat
Unde floarea soarelui ne-a mângâiat.
Stolul de hulubi cu zborul lin,
El să fie cel de an, de la vecin?
Brațul morilor de vânt ori mâna ta
Azi sau ieri semn de adio flutură?
În amurgul adumbrit de liniști mari
Caut pasărea căzută în zadar.
Pe colina iazului ceresc
Fașa mea de an n-o mai găsesc.