Te-am căutat dincolo de mine
prin toate gândurile,
cuvintele rămase în farfuria făcută țăndări
la plecarea norilor,
la venirea ploilor
când tunetul se rostogolea peste inimi
precum un boț de ciocolată caldă
printre nuci.

Te-am căutat împrăștiindu-mă
prin toate clipele zilei
punându-mă în calea ta,
iubindu-te precum ecoul zămâslit în dealuri
întorcându-se întotdeauna la izvor
în sunet larg și strâmt, strâmt și larg
până dispare.

Te-am căutat în melancolia notelor
spânzurate-n portativ,
chiar și-n culorile ierbii uscate și crude,
și-n pomi, și-n ape, și-n cer
și dincolo de tot și de mine.
Am obosit arsă de dor în rugi sfâșiate
de voci muribunde.
Și-atunci, doar atunci te-am găsit.
Oh Iubire!