trăiesc din amintiri nu-i o bagatelă
în sertarul minții le răsfoiesc
lumina mă învăluie ca o fină dantelă
într-o poză cu noi fericită zâmbesc.

mi-e dor de noi ca de o primăvară
când iubirea noastră magic a înflorit
când am cunoscut fericirea rară
sub curcubeul cu ternal colorit.

o turmă de doruri pestrițe păstoresc
foamea de mângâiere este enormă
să-mi vii iubite-n vis atât mai doresc
speranța capătă bizară formă.

lacrimi curate îmi primenesc obrazul
în vers veritabil transform necazul.