aud în zori triluri de cinteză
codrul îmi oferă bucurii cu carul
le expun acum într-o sinteză
înăbuș în sineală roșie amarul.

precum stejarul mă înalt spre cer
în compania soarelui să freamăt
când nu zâmbesc și când disper
nu vreau să îl ating cu geamăt.

cumva mă simt ca un stejar
gânduri ca frunzele se înverzesc
eu mi-am pus tăcerile pe jar
cu versuri lumea împânzesc.

am prins rădăcini în glia iubită
cu o dragoste imensă dezrobită.